Breaking News

Neprihănire și viață

Neprihănire și viață

Deși evanghelia este o taină mare, ea este totuși deosebit de simplă. Câteva principii, înțelese cu ușurință, acoperă orice posibilă fază a ei. Doar două lucruri au nevoie să fie cunoscute, și anume: nevoia omului și abilitatea și dorința lui Dumnezeu de a împlini acea nevoie.
În primul rând aflăm că toți oamenii sunt păcătoși. „Aşa cum este scris: Nu este niciunul drept, niciunul măcar. Nu este niciunul care înţelege, nu este niciunul care îl caută pe Dumnezeu. Toţi s-au abătut, toţi împreună au devenit inutili; nu este niciunul care să facă binele, nu, niciunul măcar.” – Romani 3:10-12. „Fiindcă toţi au păcătuit şi nu ajung la gloria lui Dumnezeu” – versetul 23.
Păcatul este parte a existenței omului, de fapt se poate spune că este omul. Hristos care știa ce este în om a spus: „Fiindcă dinăuntru, din inima oamenilor, ies gânduri rele, adultere, curvii, ucideri, hoţii, lăcomii, stricăciuni, înşelăciune, desfrânare, un ochi rău, blasfemie, mândrie, nebunie; toate aceste rele ies dinăuntru şi îl spurcă pe om.” – Marcu 7:21-23. Aceste lucruri rele vin, nu din inima unor oameni, nici a unei anumite clase de oameni, ci din a tuturor oamenilor. Ni se spune că „din inimă ies izvoarele vieții”. – Proverbe 4:22. De aceea știm că aceste lucruri rele sunt chiar viața omului. Aceasta înseamnă că viața omului în mod natural este păcat.
Dar păcatul înseamnă moarte. „A gândi carnal este moarte” – Romani 8:6. „printr-un singur om a intrat păcatul în lume şi moartea prin păcat; şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, pentru că toţi au păcătuit.” – Romani 5:12. Vedem astfel că păcatul poartă cu el moartea. Moartea izvorăște din păcat pentru că „boldul morții este păcatul”. – 1 Corinteni 15:56. „Păcatul, odată înfăptuit, naşte moarte.” – Iacov 1:15. Din aceste texte vedem că moartea este înfășurată în păcat. Prin mila lui Dumnezeu păcatul nu aduce imediat moartea individului, deoarece Domnul este îndelung răbdător, „şi nu doreşte ca cineva să piară, ci toţi să vină la pocăinţă.” – 2 Petru 3:9. El oferă oamenilor șansa de a se pocăi. Dacă fac astfel păcatul este îndepărtat și desigur sunt eliberați de moarte. Dar dacă ei refuză să se pocăiască și arată că iubesc păcatul, el lucrează ceea ce are înăuntru și anume moartea. Ar putea fi citate multe alte versete care să arate că păcatul înseamnă moarte, dar pentru moment cele amintite sunt suficiente. Dacă dorește, cititorul să citească Ioan 3:36, Deuteronomul 30:15-20, în legătură cu Deuteronomul 6:26-28, Romani 5:20-21, 7:24.
Așadar, păcatul și moartea sunt inseparabile. Unde se găsește unul se găsește și celălalt. A salva din păcat înseamnă a salva de la moarte. Mântuirea nu este simpla eliberare de consecința păcatului, ci chiar de păcat. Planul de mântuire nu este așa după cum cred unii o schemă prin care oamenii sunt liberi să păcătuiască atât cât doresc, având convingerea că o anume mărturisire de credință îi va scăpa de consecințele drepte ale faptelor lor rele. Din contră, este un plan de eliberare completă a omului din păcat, astfel încât să nu mai existe vreun motiv pentru moarte. Cum nu poate exista moarte fără păcat, tot așa nu poate exista viață fără neprihănire. Dar de unde să ia omul neprihănire? Nu o poate lua de la el pentru că în el nu este altceva decât păcat. „Deoarece ştiu că în mine (adică în carnea mea) nu locuieşte nimic bun; fiindcă a voi îmi este la îndemână, dar cum să lucrez ce este bine, nu găsesc.” – Romani 7:18. Aceasta deoarece „mintea carnală este duşmănie împotriva lui Dumnezeu; fiindcă nu este supusă legii lui Dumnezeu şi nici nu poate fi. Şi cei ce sunt în carne nu pot plăcea lui Dumnezeu.” – Romani 8:7-8. De vreme ce întreaga viață este păcat, așa cum am văzut deja, este evident că pentru a obține bunătate înseamnă a obține o altă viață. Aceasta este ceea ce oferă Evanghelia.
În timp ce omul este rău, Dumnezeu este bun. El nu este doar bun, El este singurul care este bun. Ascultați cuvintele Mântuitorului adresate tânărului care a venit la el alergând pentru a-L întreba: „Şi după ce a ieşit la drum, a venit unul alergând şi a îngenuncheat înaintea lui şi l-a întrebat: «Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţă eternă?» Iar Isus i-a spus: «De ce mă numeşti bun? Nimeni nu este bun decât unul, adică, Dumnezeu.»” – Marcu 10:17-18. Acest lucru este absolut. Nu-l exclude pe Hristos pentru că Hristos este Dumnezeu. (Ioan 1:1). Viața Tatălui și a Fiului sunt identice. (Ioan 6:57). Nu există bunătate independent de Dumnezeu. Bunătatea nu este un sentiment, ci un lucru real. Nu există bunătate separată de acțiune. Nu plutește în aer la fel ca și miresmele florilor. Cum nu poate exista dulceață independent de ceva dulce și cum nu poate exista ceva sărat independent de sare, tot așa nu există bunătate independent de fapte bune. Toate căile Domnului sunt bune și drepte. Căile Lui sunt descrise în Lege în mod sumar, dar totuși cuprinzător. „El a făcut cunoscute căile sale lui Moise, faptele sale copiilor lui Israel.” – Psalmul 103:7. „Binecuvântaţi sunt cei neîntinaţi pe cale, care umblă în legea DOMNULUI.” – Psalmul 119:1.
De vreme ce Legea lui Dumnezeu descrie căile Sale și toate căile Sale sunt drepte, Legea Sa este numită neprihănirea Sa. De aceea, citim în Isaia 51:6-7: „Ridicaţi-vă ochii spre ceruri şi priviţi la pământul de dedesubt, fiindcă cerurile vor dispare ca fumul şi pământul va îmbătrâni ca un veşmânt şi cei ce locuiesc pe el vor muri în acelaşi fel, dar salvarea mea va fi pentru totdeauna şi neprihănirea mea nu va fi abolită. Daţi-mi ascultare, voi care cunoaşteţi neprihănirea, poporul în a cărui inimă este legea mea”. Legea lui Dumnezeu este neprihănirea Sa, iar neprihănirea Sa constă în fapte active, de aceea Legea lui Dumnezeu este viața lui Dumnezeu. Viața Sa este standardul neprihănirii. Ceea ce seamănă cu viața Sa este drept și tot ceea ce diferă este greșit.
Noi nu suntem lăsați în ignoranță cu privire la ce este viața lui Dumnezeu, pentru că El a trăit-o înaintea oamenilor în persoana lui Isus Hristos. Legea lui Dumnezeu a fost în inima Sa (Psalmul 40:8), iar din inimă ies izvoarele vieții, de aceea, Legea lui Dumnezeu a fost viața Sa. Isaac Newton spunea:

„Binecuvântatul meu Răscumpărător și Domn,
Îmi citesc datoria în Cuvântul Tău,
Dar în viața ta Legea apare
Prezentată în simboluri vi”

Duhul Domnului era peste El (Luca 4:18) și „unde este Duhul Domnului, acolo este libertate”. – 2 Corinteni 3:17. De aceea Legea lui Dumnezeu în Hristos este „legea desăvârşită a libertăţii”, iar rămânerea în ea face ca omul să fie binecuvântat în faptele lui. (Iacov 1:25). Nici o altă viață liberă de păcat nu a fost vreodată văzută în această lume. Oamenii s-au extenuat și și-au tocit viețile încercând să trăiască vieți neprihănite și au eșuat fără nici o excepție. Fiecare se știe pe sine a fi un păcătos. Nu este nimeni care să nu recunoască faptul că în anumite lucruri ar fi putut proceda mai bine decât au făcut-o. Și nu este nimeni care să nu se fi gândit sau să fi spus cândva în viața lor că vor face mai bine și prin aceasta arată că ei știu că au păcătuit. Conștința fiecărui om îl acuză, chiar dacă nu cunoaște Legea lui Dumnezeu. Vezi Romani 2:14-15.
Deoarece viața fiecărui om este păcat în ea însăși și el are doar această viață, iar neprihănirea nu poate fi făcută din păcat, este evident că singura cale prin care omul poate obține neprihănirea este prin primirea unei alte vieți. Și deoarece singura viață neprihănită cunoscută vreodată este viața lui Dumnezeu în Hristos, este evident că păcătosul trebuie să ia viața lui Hristos. Aceasta înseamnă a trăi viața creștină, nimic mai puțin sau mai mult. Viața creștină este viața lui Hristos.
Să nu creadă nimeni că poate să trăiască el însuși această viață. Este evident că noi nu putem trăi o altă viață împreună cu vechea noastră viață cu care am trăit întotdeauna. Pentru a trăi o nouă viață trebuie să avem o nouă viață. Nimeni nu poate trăi viața altuia. Nimeni nu poate trăi viața nici măcar a celui mai bun prieten; în primul rând deoarece nu poate imita cu succes lucrurile cu care el este obișnuit la acel prieten și în al doilea rând el nu poate cunoaște viața interioară a celuilalt. Cu cât mai puțin atunci, poate cineva să trăiască viața infinită a lui Hristos! De multe ori oamenii încearcă să treacă drept alții, dar mereu sunt prinși. Tot așa este cu cel care încearcă să trăiască viața lui Hristos. Mii de oameni încearcă să trăiască viața creștină, dar cauza eșecului lor este din cauza faptului că încearcă să trăiască viața lui Hristos împreună cu a lor.
Ce poate fi făcut atunci? Nu există nicio posibilitate ca viața creștină să fie trăită? Ba da, există, dar Hristos trebuie lăsat să o trăiască. Oamenii trebuie să fie mulțumiți să renunțe la viețile lor păcătoase și fără valoare și să se considere morți, cu totul nimic. Atunci, dacă sunt cu adevărat morți cu Hristos, ei vor trăi cu El. Atunci se va întâmpla cu ei ceea ce s-a întâmplat cu Pavel: „Fiindcă eu, prin lege, am murit faţă de lege, ca să trăiesc pentru Dumnezeu. Sunt crucificat împreună cu Cristos totuşi trăiesc, dar nu eu, ci Cristos trăieşte în mine; şi viaţa pe care o trăiesc acum în carne, o trăiesc prin credinţa Fiului lui Dumnezeu, care m-a iubit şi s-a dat pe sine însuşi pentru mine.” – Galateni 2:19-20. Când Hristos este lăsat să-și trăiască viața într-un om, atunci, și doar atunci viața acelui om va fi în armonie cu Legea lui Dumnezeu. Atunci va avea neprihănire, pentru că are singura viață în care este neprihănire.
Dacă cineva nu știe cum se obține viața lui Hristos să citeacă raportul minunilor Sale, cum a vindeacat bolnavii și a înviat morții. Să citească cum a dat o viață nouă femeii a cărei viață dădea înapoi în fiecare zi. (Luca 8:43-48). Să citească cum a dat viață lui Lazăr și fiicei conducătorului. Să învețe că, Cuvântul Său este un cuvânt viu care are puterea să dea viață tuturor care-L primesc prin credință. Să învețe că viața lui Hristos este în Cuvântul Său, astfel încât atunci când Cuvântul este auzit și crezut Hristos însuși locuiește în inimă prin credință. (Efeseni 3:17). Lăsați ca aceste lucruri să fie realități vi și cu siguranță veți avea viață prin Numele Său.

 

The Present Truth, 6 octombrie 1892
Ellet Joseph Waggoner
(versetele Biblice sunt din traducerea Fidela)


Related Articles

Îmbrăcăminte și spiritism

Fanatismul care a bântuit în ultimii ani şi-a lăsat efectele sale pustiitoare în est. Am văzut că Dumnezeu Şi-a pus

Nu trebuie să fie așa

            Înainte ca frații noștri să se întâlnească într-un consiliu sau comitet, fiecare dintre ei ar trebui să vină înaintea

Lucrarea Duhului Sfânt manifestată în viață

May 12, 1896    Domnul lucrează în propriul Său mod, pentru ca oamenii să nu se mândrească prin înălțarea propriului