Sfințenia Sabatului

Sfințenia Sabatului

Semnul lui Dumnezeu

Dumnezeu s-a uitat la tot ce făcuse și iată că erau foarte bune. Astfel, a fost o seară și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a șasea. În ziua a șaptea, Dumnezeu Și-a sfârșit lucrarea pe care o făcuse și în ziua a șaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. Dumnezeu a binecuvântat ziua șaptea și a sfințit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui.

Domnul a vorbit lui Moise și a zis: „Vorbește copiilor lui Israel și spune-le: Să nu care cumva să nu țineți Sabatele Mele, căci acesta va fi între Mine și voi, și urmașii voștri, un semn după care se va cunoaște că Eu sunt Domnul, care vă sfințesc.” Este un semn între Mine și copiii lui Israel, pentru veșnicie.

Dumnezeu a dat Sabatul poporului Său pentru a fi un semn al dragostei și milei Sale și al ascultării lui. La fel cum El S-a odihnit în această zi, Dumnezeu dorește ca și poporul Său să se odihnească și să fie înviorat. Sabatul, trebuia să amintească mereu că au fost incluși în legământul harului Său. În generațiile ce vor urma, Sabatul va fi semnul Meu, legământul Meu față de voi, că Eu sunt Domnul care vă sfințesc, că v-am ales și v-am pus deoparte ca popor al Meu. Păzind Sabatul, veți fi o mărturie pentru toate națiunile pământului, că sunteți poporul Meu ales.

În timpul robiei egiptene, copiii lui Israel au pierdut cunoștința adevăratului Sabat și a Creatorului lor. Dumnezeu Și-a scos poporul din Egipt, dându-le în pustie Legea Sa, care este expresia caracterului și autorității Sale. De pe muntele Sinai, El a rostit cu voce tare poruncile Sale și le-a scris cu degetul Său pe tablele de piatră, arătând astfel caracterul lor veșnic. În Legea Sa, Dumnezeu declară: Ziua a șaptea este Sabatul Domnului Dumnezeului tău. În el nu veți face nici o lucrare; … pentru că în șase zile a făcut Domnul cerul și pământul, marea și tot ce este în ele, și S-a odihnit în ziua a șaptea: de aceea Domnul a binecuvântat ziua Sabatului și a sfințit-o.

Înainte de a rosti Legea pe Sinai, Dumnezeu a făcut săptămânal o minune, pentru a impresiona poporul cu sfințenia Sabatului. El le-a trimis ca hrană mană din cer, iar ei o adunau în fiecare zi, dar în ziua a șasea adunau o cantitate dublă, potrivit cuvintelor lui Moise: „Domnul a poruncit așa: «Mâine este ziua de odihnă, Sabatul închinat Domnului, coaceți ce aveți de copt, fierbeți ce aveți de fiert și păstrați până a doua zi ce va rămâne» … Domnul v-a dat Sabatul; de aceea în ziua a șasea vă dă hrană pentru două zile. Fiecare să rămână la locul lui și, în ziua a șaptea, nimeni să nu iasă după hrană. Și poporul s-a odihnit în ziua a șaptea.”

Copiii lui Israel au mâncat mană patruzeci de ani, până când au ajuns într-o țară locuită: au mâncat mană până când au ajuns la hotarul țării Canaanului. Astfel, timp de patruzeci de ani, Dumnezeu a făcut săptămânal o minune înaintea poporului, pentru a le arăta că Sabatul este o zi sfântă.

Dumnezeu i-a îndrumat pe israeliți să construiască un cort unde să se poată închina Lui, în timpul călătoriei lor prin pustie. Porunca cerea ca acest cort să fie construit fără întârziere. Sfințenia lucrării și nevoia de a fi terminat cât mai repede, i-a determinat pe unii să spună că ar trebui să continue lucrul și în ziua Sabatului. Domnul Hristos a văzut că oamenii erau în pericol de a cădea în capcană, auzindu-i spunând că este justificată continuarea lucrului în Sabat, pentru finalizarea imediată a lucrării. Cuvântul rostit către ei a fost: „Să păziți Sabatele Mele.” Cu toate că nu trebuia să existe amânare pentru construirea cortului, Sabatul nu trebuia să devină o zi de lucru. Pentru păzirea sfântă a zilei Domnului, lucrul la Casa Domnului trebuia încetat. Atât de gelos este Dumnezeu cu privire la memorialul creației.

Sabatul este semnul dintre Dumnezeu și poporul Său. Această zi sfântă este dată de Creatorul omului pentru odihnă și meditație asupra lucrurilor sfinte. Dumnezeu a lăsat ca Sabatul să fie păzit în fiecare generație, ca un legământ veșnic, o comoară deosebită, o credință ce trebuie prețuită cu grijă.

Să ne amintim că Sabatul este semnul pe care cerul l-a lăsat omului, iar cel ascultător poate intra în cetatea lui Dumnezeu având acces la pomul vieții. Oprindu-ne din lucru în ziua a șaptea, mărturisim lumii că suntem de partea lui Dumnezeu și că ne străduim să ne conformăm întru totul poruncilor Sale. Astfel, Îl recunoaștem ca Suveran al nostru, pe Dumnezeul care a făcut lumea în șase zile și s-a odihnit în ziua a șaptea.

Sabatul unește pe Dumnezeu cu poporul Său. Dar, porunca Sabatului a fost încălcată. Ziua sfântă a lui Dumnezeu a fost profanată. Sabatul a fost dat la o parte de către omul păcatului și în locul lui a fost pusă o zi obișnuită de lucru. În capitolul 58 din Isaia, este subliniată lucrarea pe care poporul lui Dumnezeu o are de făcut. O spărtură a fost făcută în Lege, iar aceasta trebuie astupată. Adevăratul Sabat trebuie restaurant la locul său de drept ca ziua de odihnă a lui Dumnezeu. Legea trebuie înălțată și pusă la loc de cinste. Tuturor acelora care fac această lucrare Dumnezeu le spune: „Vei fi numit dregător de spărturi, cel ce drege drumurile și face țara cu putință de locuit. Dacă îți vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ți faci gusturile în ziua Mea cea sfântă, dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfințești pe Domnul, slăvindu-L, și dacă Îl vei cinsti neurmând căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale și nedându-te la flecării, atunci te vei putea desfăta în Domnul, și Eu te voi sui pe înălțimile țării, te voi face să te bucuri de moștenirea tatălui tău Iacov, căci gura Domnului a vorbit.”


Related Articles

Nu trebuie să fie așa

            Înainte ca frații noștri să se întâlnească într-un consiliu sau comitet, fiecare dintre ei ar trebui să vină înaintea

Datoria părinților față de copii

           Neascultarea copiilor de părinți este unul dintre semnele sfârșitului. (2 Tim 3:2) Își dau seama părinții de responsabilitatea pe

Familia ta are nevoie

Nu am putut dormi după ora 23. Am fost instruită de Dumnezeu într-o viziune de noapte. Am fost determinată să