Breaking News

Ce urmează?

Ce urmează?

Cu fiecare nouă săptămână vin confirmări că privim ultimele firicele de nisip care se scurg în clepsidra profetică. Am face bine să ținem aceste avertismente înaintea minților noastre și deseori să revedem profețiile care au descris atât de precis evenimentele pe care le vedem acum. În documentele care se îngălbenesc, scrise de Ellen White, există o abundență de informație și avertizare în ceea ce privește viețile contemporane. Dezastrele umane și naturale au fost descrise cu un realism șocant a căror evidențe nici cel mai hotărât sceptic nu le poate infirma. Avem un adevărat profet printre noi. Asupra noastră stă responsabilitatea de a ne pregăti pe noi și pe alții pentru timpul de plâns și tânguială care este înaintea noastră. Sfârșitul va veni dintr-odată. Scenele finale încep în timp ce fecioarele, atât înțelepte cât și neînțelepte, încă dorm. Ele sunt trezite dintr-odată. Cele înțelepte și-au pregătit sufletele pentru acea zi prin rugăciune și studierea Cuvântului lui Dumnezeu și a Spiritului Profetic. Cele neînțelepte au participat cu credincioșie la biserică și au fost active în multe activități religioase, dar uleiul a rămas acasă pe raft. Citiți cu atenție următoarele declarații scrise de pana apocaliptică a lui Ellen White.

Starea lumii și a bisericii

„Totul se agită în lume. Semnele timpului sunt de rău augur. Evenimentele gata să izbucnească își aruncă deja umbrele. Spiritul lui Dumnezeu Se retrage de pe pământ și nenorociri după nenorociri vin pe apă și pe uscat. Au loc furtuni mari, cutremure de pământ, incendii, inundații, crime de tot felul. Cine poate citi viitorul? Unde este siguranța? Siguranța nu este în nimic din cele pământești sau omenești. Oamenii se grupează rapid sub steagul pe care și l-au ales. Cu neliniște, așteaptă și urmăresc mișcările conducătorilor lor. Sunt însă și aceia care așteaptă, veghează și lucrează pentru arătarea Domnului nostru. O altă clasă se aliază sub conducerea primului mare apostat. Puțini sunt aceia care cred din toată inima și din tot sufletul că avem de evitat un iad și că avem de câștigat un cer. ” – Viața lui Isus, 636.

„Când fulgerele cerului se vor uni cu focul din pământ, atunci munții vor arde ca un furnal și vor arunca afară râuri îngrozitoare de lavă incandescentă, acoperind grădini și câmpii, sate și orașe. Masa aceasta de elemente topite până la incandescență, revărsându-se în râuri, va face ca apa să fiarbă, aruncând în aer stânci masive cu o violență indescriptibilă și împrăștiind pretutindeni pe pământ fragmente din aceste stânci. Râurile vor seca. Pământul se va cutremura, pretutindeni vor fi cutremure nimicitoare și erupții îngrozitoare.” – Patriarhi și profeți, 110.

„Aceste manifestări extraordinare vor fi din ce în ce mai dese și mai teribile chiar înainte de evenimentul revenirii lui Isus Hristos și de sfârșitul Planului de Mântuire, ca semne ale nimicirii grabnice a pământului.” – Idem, 109.

„Ziarele abundă de relatări ale crimelor — crime săvârșite cu atâta sânge rece și pentru motive atât de neînsemnate, încât se pare că s-a stins orice simțământ umanitar. Iar aceste atrocități au devenit atât de obișnuite, încât abia dacă mai dau loc la un comentariu sau dacă mai surprind pe cineva.” – Idem, 102.

„Lumea, plină de răzvrătire și plăceri nelegiuite, a adormit în siguranța firească. Oamenii consideră venirea Domnului îndepărtată. Ei râd de avertismente. Cu îngâmfare se spune: „Toate rămân așa cum erau de la începutul zidirii”. „Mâine vom face tot ca azi, ba încă și mai rău!” (2 Petru 3, 4; Isaia 56, 12). Ne vom afunda și mai mult în iubirea de plăceri. Dar Hristos zice: „Iată, Eu vin ca un hoț” (Apocalipsa 16, 15). Tocmai în timpul când lumea întreabă în batjocură: „Unde este făgăduința venirii Lui?” se împlinesc semnele. Când strigă „pace și liniște”, vine deodată distrugerea. Când batjocoritorul, cel care leapădă adevărul, a devenit îndrăzneț, când oamenii caută să câștige bani fără să țină seama de principii, când cercetătorul caută cunoștințe de tot felul, dar numai din Biblie nu, Hristos vine ca un hoț.” – Viața lui Isus, 635.

„El a studiat secretele laboratoarelor naturii și își folosește toată puterea pentru a controla aceste elemente atât cât îi îngăduie Dumnezeu. … el va aduce boală și dezastru, până acolo încât orașele populate să fie aduse în stare de ruină și părăsire. Chiar acum el este la lucru. … El distruge lanurile gata de recoltat, având ca urmare foametea și suferința. El face ca aerul să fie poluat de moarte și mii de ființe pier din cauza stricăciunii lui. Aceste calamități vor deveni din ce în ce mai frecvente și mai dezastruoase.” – Tragedia veacurilor, 589-590.

„Dar Hristos scoate în evidență încă o clasă: «Dacă este un rob rău, care zice în inima lui: ‘Stăpânul meu zăbovește să vină!’ Dacă va începe să bată pe tovarășii lui de slujbă și să mănânce și să bea cu bețivii, stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se așteaptă și în ceasul pe care nu-l știe». Robul cel rău zice în inima lui: „Domnul meu zăbovește să vină!” El nu spune că Hristos nu va veni. Nu ia în râs ideea celei de a doua veniri a Lui. Dar în inimă, prin purtarea și cuvintele lui, el declară că venirea Domnului întârzie. El izgonește din mintea altora convingerea că Domnul vine în curând. Influența lui îi duce pe oameni la o amânare neglijentă și sfidătoare în comportarea lor. Ei sunt întăriți în viața lumească și în nepăsare. Pasiuni firești, gânduri stricate pun stăpânire pe mintea lui. Servul cel rău mănâncă și bea cu bețivii, se unește cu lumea în căutarea de plăceri. El îi bate pe cei împreună-slujitori cu el, acuzând și calomniind pe cei care sunt credincioși față de Domnul lor. El se asociază cu lumea. Cu cât se aseamănă mai mult cu ea, cu atât înaintează în nelegiuire. Este o asociere groaznică. Împreună cu lumea, el este prins în laț. «Stăpânul robului aceluia va veni în ceasul pe care nu-l știe, îl va tăia în două și soarta lui va fi soarta fățarnicilor.» «Dacă nu veghezi, voi veni ca un hoț și nu vei ști în care ceas voi veni peste tine» (Apocalipsa 3, 3). Venirea lui Hristos va fi o surpriză pentru învățătorii mincinoși. Ei zic: «Pace și liniște». La fel ca preoții și învățătorii dinaintea căderii Ierusalimului, ei caută ca biserica să se bucure de prosperitate și slavă. Interpretează semnele timpului ca preînchipuind lucrul acesta. Dar ce zice Cuvântul Inspirației? «O prăpădenie neașteptată va veni peste ei» (1 Tesaloniceni 5, 3). Asupra tuturor acelora care locuiesc pe fața pământului, asupra tuturor acelora care fac din lumea aceasta locuința lor, ziua Domnului va veni ca o capcană. Ea vine ca un hoț, pe furiș. Lumea, plină de răzvrătire și plăceri nelegiuite, a adormit în siguranța firească. Oamenii consideră venirea Domnului îndepărtată. Ei râd de avertismente. Cu îngâmfare se spune: «Toate rămân așa cum erau de la începutul zidirii». «Mâine vom face tot ca azi, ba încă și mai rău!» (2 Petru 3, 4; Isaia 56, 12). Ne vom afunda și mai mult în iubirea de plăceri. Dar Hristos zice: «Iată, Eu vin ca un hoț» (Apocalipsa 16, 15). Tocmai în timpul când lumea întreabă în batjocură: «Unde este făgăduința venirii Lui?» se împlinesc semnele. Când strigă «pace și liniște», vine deodată distrugerea. Când batjocoritorul, cel care leapădă adevărul, a devenit îndrăzneț, când oamenii caută să câștige bani fără să țină seama de principii, când cercetătorul caută cunoștințe de tot felul, dar numai din Biblie nu, Hristos vine ca un hoț.” – Viața lui Isus, 634-635.

Avertizări pentru biserică

„Inima mea este chinuită de moarte când mă gândesc la soliile fără viață, prezentate de unii dintre pastorii noștri, când, în realitate, au de dus o solie de viață și de moarte. Slujitorii dorm; membrii dorm, și o lume piere în păcat. Domnul să ajute poporul Său să se trezească și să umble și să lucreze ca bărbați și femei ce se află la hotarele lumii veșnice. În curând o surpriză îngrozitoare va veni asupra locuitorilor lumii. Pe neașteptate, Hristos va veni cu putere și slavă mare. Atunci nu va mai fi timp de pregătire pentru întâmpinarea Lui. Acum e timpul ca noi să vestim solia de avertizare.” – Mărturii, Vol. 8, 37.

„Criza se furișează asupra noastră. Soarele strălucește pe cer, urmându-și cursul obișnuit, și cerurile încă mai spun slava lui Dumnezeu. Oamenii încă mai mănâncă și beau, sădesc și zidesc, se căsătoresc și dau în căsătorie. Negustorii încă mai cumpără și mai vând. Oamenii încă se mai aruncă unii asupra altora, luptându-se pentru locul cel mai de frunte. Iubitorii de plăceri încă se mai duc cu grămada la teatre, la curse de cai, la jocuri de noroc. Deși se manifestă cea mai mare agitație, ceasul de probă este aproape să se încheie și fiecare caz este pe punctul de a fi hotărât pentru veșnicie. Satana vede că timpul lui este scurt. El și-a pus toți agenții la lucru pentru ca oamenii să fie amăgiți, înșelați, ocupați și vrăjiți, până când trece ziua cercetării și ușa milei se va închide pentru totdeauna. Cu solemnitate, de-a lungul veacurilor, vin până la noi cuvintele de avertizare ale Domnului, rostite pe Muntele Măslinilor: „Luați seama la voi înșivă, ca nu cumva să vi se îngreuneze inimile cu îmbuibare de mâncare și băutură și cu îngrijorările vieții acesteia, și astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră”. „Vegheați dar în tot timpul și rugați-vă ca să aveți putere să scăpați de toate lucrurile acestea, care se vor întâmpla, și să stați în picioare înaintea Fiului omului.” – Viața lui Isus, 636.

„Neascultarea aproape a ajuns la limită. Confuzia predomină în lume și, în curând, o mare groază se va abate asupra ființelor omenești. Sfârșitul este foarte aproape. Noi, cei care cunoaștem adevărul, ar trebui să ne pregătim pentru ceea ce urmează să se abată asupra lumii ca o surpriză copleșitoare.” – Mărturii, Vol. 8, 28.

„Pentru că nu știm timpul exact al venirii Lui, ni se dă sfatul să veghem. „Ferice de robii aceia pe care stăpânul îi va găsi veghind la venirea Lui” (Luca 12, 37). Aceia care așteaptă venirea Domnului nu lenevesc. Așteptarea venirii lui Hristos are ca scop să-i facă pe oameni să se teamă de Domnul și de judecățile Lui asupra neascultării. Ea trebuie să le deschidă ochii față de păcatul cel mare al lepădării darurilor milei Sale. Aceia care veghează în vederea venirii Domnului își curăță sufletele, prin ascultare de adevăr. Și cu vegherea atentă ei combină o activitate plină de zel. Pentru că știu că Domnul este la ușă, zelul lor este înviorat și colaborează cu ființele cerești în lucrarea pentru salvarea sufletelor. Aceștia sunt slujitorii credincioși și înțelepți, care dau celor din casa Domnului „partea lor de hrană la timpul cuvenit” (Luca 12, 42). Ei vestesc adevărul care este de folos în vremea aceasta. După cum Enoh, Noe, Avraam și Moise au vestit adevărul, fiecare pentru vremea lui, tot astfel și slujitorii lui Hristos dau acum o avertizare deosebită pentru generația lor.” – Viața lui Isus, 634.

„Ascultaţi acum voi, bogaţilor! Plângeţi şi tânguiţi-vă, din pricina nenorocirilor, cari au să vină peste voi. Bogăţiile voastre au putrezit, şi hainele voastre sunt roase de molii. Aurul şi argintul vostru au ruginit; şi rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră: ca focul are să vă mănânce carnea! V-aţi strâns comori în zilele din urmă! Iată că plata lucrătorilor, cari v-au secerat câmpiile, şi pe care le-aţi oprit-o, prin înşelăciune, strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştirilor. Aţi trăit pe pământ în plăceri şi în desfătări. V-aţi săturat inimile chiar într-o zi de măcel.” – Iacov 5:1-5.

„Banii care nu aduc rezultate imediate, când sunt investiți în lucrarea de salvare a sufletelor, li se par a fi o pierdere totală. Curând, tocmai banii care sunt investiți acum cu atâta zgârcenie în lucrarea lui Dumnezeu și care sunt reținuți cu egoism vor cădea pradă cârtițelor și liliecilor împreună cu toți idolii. Valoarea banilor se va deprecia curând și pe neașteptate, când oamenilor li se va descoperi realitatea evenimentelor veșnice.” – Evanghelizare, 63.

„Nevoile cauzei lui Dumnezeu stau înaintea noastră; trezoreriile goale apelează la noi în modul cel mai mișcător pentru ajutor. Un dolar astăzi este mult mai valoros pentru lucrare decât vor fi zece dolari cândva, în viitor.” – Mărturii, Vol. 5, 732.

Încheierea timpului de probă

„Starea bisericii reprezentată de fecioarele neînțelepte este de asemenea descrisă ca starea laodiceană. Martorul adevărat spune: «Ştiu faptele tale: că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea.” – Review and Herald, 19 august 1890.

„O, de ar ști oamenii timpul cercetării lor! Sunt mulți cei care încă nu au auzit adevărul cercetător pentru acest timp. Sunt mulți cu care Spiritul lui Dumnezeu se luptă. Timpul judecăților nimicitoare ale lui Dumnezeu este timpul harului pentru cei care nu au avut prilej să afle care este adevărul. Cu duioșie va privi Domnul asupra lor. Inima Lui plină de îndurare e mișcată; mâna Lui este încă întinsă pentru a mântui, în timp ce ușa e închisă pentru cei care nu vor intra.” – Mărturii, Vol. 9, 97.

„Stăm la pragul unor mari și solemne evenimente. Profețiile se împlinesc. În cărțile din ceruri se înscrie o istorie stranie și plină de evenimente. Totul în lumea noastră este în frământare. Sunt războaie și vești de războaie. Neamurile s-au mâniat și a venit vremea ca morții să fie judecați. Evenimentele sunt în schimbare, ca să aducă ziua lui Dumnezeu, care se grăbește foarte mult. Nu mai rămâne, ca să zicem așa, decât o clipă. Dar, cu toate că acum un neam se ridică deja împotriva altui neam și o împărăție împotriva altei împărății, încă nu este confruntarea generală. Cele patru vânturi încă mai sunt ținute, până ce servii lui Dumnezeu vor fi sigilați pe frunți. Apoi, puterile pământului își vor pune în mișcare forțele pentru marea bătălie de pe urmă.” – Mărturii, Vol. 6, 14

„Neamurile se mâniaseră, dar a venit mânia Ta; a venit vremea să judeci pe cei morţi, să răsplăteşti pe robii Tăi prooroci, pe sfinţi şi pe cei ce se tem de Numele Tău, mici şi mari, şi să prăpădeşti pe cei ce prăpădesc pământul!” – Apocalipsa 11:18.

Speranță

„Timpul de probă se va încheia brusc, fără de veste, atunci când ne vom aștepta cel mai puțin. Dar noi putem să avem chiar astăzi un raport curat în ceruri și putem ști că Dumnezeu ne primește.” – The S.D.A. Bible Commentary, vol. 7, 989 (1906).

„Înaintea tronului, am văzut poporul advent — biserica și lumea. Am observat două grupuri, unul plecat înaintea tronului, profund preocupat, în timp ce ceilalți stăteau în picioare nepăsători și lipsiți de interes. Cei care erau plecați înaintea tronului își prezentau rugăciunile și priveau către Isus; apoi El privea către Tatăl Său și părea că Se roagă Lui. O lumină ieșea de la Tatăl și se îndrepta către Fiul, iar de la Fiul către grupul care se ruga. Apoi am văzut o lumină nespus de puternică, ieșind de la Tatăl și venind către Fiul, iar de la Fiul unduindu-se peste poporul aflat înaintea tronului. Puțini însă primeau această lumină măreață. Mulți au ieșit de sub ea și i s-au împotrivit de îndată; alții erau nepăsători și nu apreciau lumina, iar aceasta s-a îndepărtat de la ei. Unii o îndrăgeau, mergeau și îngenuncheau alături de grupul cel mic care se ruga. Toți din acest grup primiseră lumina și se bucuraseră de ea, iar fețele le străluceau de slava ei.” – Scrieri timpurii, 54-55.

„Însă nu toți vor fi prinși în lanțurile amăgirilor vrăjmașului. Când sfârșitul tuturor lucrurilor pământești se va apropia, se vor ridica persoane credincioase în stare să discearnă semnele timpului. În timp ce un mare număr de pretinși credincioși își vor tăgădui credința prin faptele lor, va fi o rămășiță care va răbda până la sfârșit.” – Faptele apostolilor, 535-536.

„După ce a arătat semnele venirii Sale, Hristos a spus: „Când veți vedea că se împlinesc aceste lucruri, să știți că Împărăția lui Dumnezeu este aproape”. „Luați seama, vegheați și rugați-vă.” Dumnezeu i-a avertizat întotdeauna pe oameni despre judecățile care trebuiau să vină. Cei care credeau în soliile Lui pentru vremea aceea și aplicau credința lor în ascultare de poruncile Lui scăpau de judecățile care cădeau asupra celor neascultători și necredincioși. Lui Noe i s-a spus: „Intră în corabie, tu și toată casa ta; căci te-am văzut fără prihană înaintea Mea”. Noe a ascultat și a fost salvat. Lui Lot i s-a trimis vestea: „Sculați-vă, ieșiți din locul acesta; căci Domnul are să nimicească cetatea” (Geneza 7, 1; 19, 14). Lot s-a lăsat ocrotit de trimișii cerului și a fost salvat. Tot astfel le-a fost dat ucenicilor Domnului un avertisment despre distrugerea Ierusalimului. Aceia care au căutat să vadă semnul pierzării apropiate și au fugit din cetate au scăpat de distrugere. Tot așa ni se dă și nouă o avertizare despre a doua venire a lui Hristos și despre prăpădul care trebuie să cadă asupra lumii. Toți aceia care iau seama la avertizare vor fi salvați.” – Viața lui Isus, 634.