Ți-au distrus Cuvântul Doamne!?

Ți-au distrus Cuvântul Doamne!?

Ți-au distrus Cuvântul Doamne!? Sau încă mai ai milă? Până când Doamne te înduri de noi, până când îți reverși mila Ta din belșug, până când mai ai răbdare? Ne doare sufletul Tată să vedem cum este strâmbat CUVÂNTUL TĂU, cum Ți-au sucit Calea și au uitat pe Domnul Dumnezeul lor! Plânge duhul înlăuntrul nostru la auzirea „învățăturilor dracilor” in școala noastră … Până când Tată vei îngădui ca tinerii Tăi, poporul Tău, să mănânce o pâine atât de stricăcioasă sufletului lor?

Secvența video face parte din programul Zilele Institutului Teologic Adventist, mai 2017. Programul a fost transmis pe pagina de Facebook a institutului, vineri 12 mai 2017. Acum se ridică întrebarea: în care biblie ați găsit faptul că biruința păcatului nu este biblică?, pentru că în Cuvântul Domnului se spune altfel:

„Rămăşiţele lui Israel nu vor mai săvârşi nelegiuire, nu vor mai spune minciuni, şi nici în gura lor nu se va mai găsi o limbă înşelătoare. Ci vor paşte, şi se vor odihni, şi nimeni nu-i va tulbura.” -Țefania 3:13

„De aceea, spune casei lui Israel: «Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: ,Nu din pricina voastră fac aceste lucruri, casa lui Israel, ci din pricina Numelui Meu celui sfânt, pe care l-aţi pângărit printre neamurile la cari a-ţi mers. De aceea voi sfinţi Numele Meu cel mare, care a fost pângărit printre neamuri, pe care l-aţi pângărit în mijlocul lor. Şi neamurile vor cunoaşte că Eu sunt Domnul, zice Domnul Dumnezeu, când voi fi sfinţit în voi sub ochii lor. Căci vă voi scoate dintre neamuri, vă voi strânge din toate ţările, şi vă voi aduce iarăşi în ţara voastră. Vă voi stropi cu apă curată, şi veţi fi curăţiţi; vă voi curăţi de toate spurcăciunile voastre şi de toţi idolii voştri. Vă voi da o inimă nouă, şi voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră, şi vă voi da o inimă de carne. Voi pune Duhul Meu în voi, şi vă voi face să urmaţi poruncile Mele şi să păziţi şi să împliniţi legile Mele.»” – Ezechiel 36:22-27

„Iar a Aceluia, care poate să vă păzească de orice cădere, şi să vă facă să vă înfăţişaţi fără prihană şi plini de bucurie înaintea slavei Sale…” – Iuda 1:24

„Oricine este născut din Dumnezeu, nu păcătuieşte, pentru că sămânţa Lui rămâne în el; şi nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu.” – 1 Ioan 3:9

„Ştim că oricine este născut din Dumnezeu, nu păcătuieşte, ci Cel născut din Dumnezeu îl păzeşte, şi cel rău nu se atinge de el.” – 1 Ioan 5:18

„Şi prin faptul că El însuşi a fost ispitit în ceeace a suferit, poate să vină în ajutorul celor ce sunt ispitiţi.” – Evrei 2:18

„Nu v-a ajuns nici o ispită, care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda.” – 1 Corinteni 10:13

„Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi,” – Efeseni 3:20

„Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii, prooroci; pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători, pentru desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos, până vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos.” – Efeseni 4:11-13

„ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată fără sbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără prihană.” – Efeseni 5:27

„Pe deasupra tuturor acestora, luaţi scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău.” – Efeseni 6:16

„Supuneţi-vă dar lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi.” – Iacov 4:7

„Ştim bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui, în aşa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului; căci cine a murit, de drept, este izbăvit de păcat.”  – Romani 6:6-7

„Fiindcă prin moartea de care a murit, El a murit pentru păcat, odată pentru totdeauna; iar prin viaţa pe care o trăieşte, trăieşte pentru Dumnezeu. Tot aşa şi voi înşivă, socotiţi-vă morţi faţă de păcat, şi vii pentru Dumnezeu, în Isus Hristos, Domnul nostru. Deci, păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor, şi să nu mai ascultaţi de poftele lui. Să nu mai daţi în stăpânirea păcatului mădulările voastre, ca nişte unelte ale nelegiuirii; ci daţi-vă pe voi înşivă lui Dumnezeu, ca vii, din morţi cum eraţi; şi daţi lui Dumnezeu mădulările voastre, ca pe nişte unelte ale neprihănirii. Căci păcatul nu va mai stăpâni asupra voastră, pentru că nu sunteţi supt Lege, ci sub har.” – Romani 6:10-14

„Dar mulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru că, după ce aţi fost robi ai păcatului, aţi ascultat acum din inimă de dreptarul învăţăturii, pe care aţi primit -o. Şi prin chiar faptul că aţi fost izbăviţi de subt păcat, v-aţi făcut robi ai neprihănirii. – Vorbesc omeneşte, din pricina neputinţei firii voastre pământeşti: după cum odinioară v-aţi făcut mădulările voastre roabe ale necurăţiei şi fărădelegii, aşa că săvârşeaţi fărădelegea, tot aşa, acum trebuie să vă faceţi mădulările voastre roabe ale neprihănirii, ca să ajungeţi la sfinţirea voastră! Căci, atunci când eraţi robi ai păcatului, eraţi slobozi faţă de neprihănire. Şi ce roade aduceaţi atunci? Roade, de care acum vă este ruşine: pentru că sfârşitul acestor lucruri este moartea. Dar acum, odată ce aţi fost izbăviţi de păcat şi v-aţi făcut robi ai lui Dumnezeu, aveţi ca rod sfinţirea, iar ca sfârşit: viaţa vecinică. Fiindcă plata păcatului este moartea: dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa vecinică în Isus Hristos, Domnul nostru.” – Romani 6:17-23

„Căci-lucru cu neputinţă Legii, întrucât firea pământească (Greceşte: carnea, aici şi peste tot unde e ,«firea pământească») o făcea fără putere-Dumnezeu a osândit păcatul în firea pământească, trimiţînd, din pricina păcatului, pe însuş Fiul Său într-o fire asemănătoare cu a păcatului, pentru ca porunca Legii să fie împlinită în noi, care trăim nu după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului.” – Romani 8:3-4

„Prin credinţă și rugăciune, toţi pot să îndeplinească cerinţele Evangheliei. Nimeni nu poate fi forţat să păcătuiască. În primul rând trebuie să fie câștigat consimţământul său; sufletul trebuie să ia o hotărâre în legătură cu actul păcătos, mai înainte ca pasiunea să domine asupra raţiunii sau nelegiuirea să triumfe asupra conștiinţei. Ispitirea, deși puternică, nu este niciodată o scuză pentru păcat. «Căci ochii Domnului sunt peste cei neprihăniţi și urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor.» Strigă la Domnul, suflet ispitit. Aruncă-te neajutorat și nevrednic la picioarele lui Isus și cere împlinirea făgăduinţelor Sale. Domnul va auzi. El știe cât de puternice sunt înclinaţiile inimii firești și el vă ajută de fiecare dată în ispită.” – Mărturii, vol. 5, 177.

„Nu stă în puterea Satanei să forțeze pe cineva să păcătuiască. Păcatul este actul individual al păcătosului.” – Signs of the Times, 18 decembrie 1893.

„Trebuie să înțelegem că este privilegiul nostru ca, prin credința în El, să fim părtași ai naturii divine, eliberându-ne astfel de stricăciunea care există în lume prin poftă. Atunci suntem curățiți de tot păcatul, de toate defectele de caracter. Noi nu trebuie să păstrăm nicio înclinație păcătoasă.” – Review and Herald, 24 aprilie 1900.

„Hristos ştia că omul nu avea cum să biruiască fără ajutorul Său. De aceea a fost de acord să-Şi lase hainele regeşti şi să-Şi înveşmânteze divinitatea în umanitate pentru ca noi să fim îmbogăţiţi. El a venit pe acest pământ, a suferit, şi ştie exact cum să ne arate compasiune şi cum să ne ajute să biruim. El a venit pentru a-i aduce omului putere morală şi nu va accepta ca omul să înțeleagă că el nu ar avea nimic de făcut, pentru că oricine are o lucrare de făcut pentru el însuşi, iar prin meritele lui Hristos putem birui păcatul şi pe diavol.” – Manuscript Releases, vol. 3, 108.

„Noi trebuie să depunem orice efort pentru a birui păcatul. Hristos a venit pentru a ne da un exemplu, să ne arate cum să biruim. […] Caracterele noastre sunt raportate în cărţile cerului, iar noi vom fi judecaţi în funcţie de aceste cărţi.” – Manuscript Releases, vol. 3, 116.

„Prin viaţa şi moartea Sa, Hristos a dovedit că dreptatea lui Dumnezeu nu nimiceşte mila Sa şi că păcatul poate fi iertat, că Legea este dreaptă şi că poate fi în mod desăvârşit ascultată. Acuzaţiile lui Satana erau astfel respinse. Dumnezeu îi dăduse omului dovezi de netăgăduit despre iubirea Sa.” – Hristos lumina lumii, 762.

În viaţa aceasta, trebuie să îndepărtăm păcatul de la noi prin credinţa în sângele ispăşitor al lui Hristos. Mântuitorul nostru scump ne invită să ne unim cu El, să unim slăbiciunea noastră cu puterea Lui, neştiinţa noastră cu înţelepciunea Lui, nevrednicia noastră cu meritele Sale. Providenţa lui Dumnezeu este şcoala în care trebuie să învăţăm blândeţea şi umilinţa lui Isus. Domnul ne pune mereu înainte nu calea pe care am ales-o şi care ni se pare mai uşoară şi mai plăcută, ci adevăratele ţinte ale vieţii. Ne rămâne să colaborăm cu mijloacele pe care le foloseşte cerul în lucrarea de a aduce caracterele noastre în asemănare cu Modelul divin. Nimeni nu poate neglija sau amâna această lucrare decât cu periclitarea cea mai înfricoşată a sufletului.” – Tragedia veacurilor, 623.

 

Păcatului i se poate rezista și el poate fi biruit numai prin măreața lucrarea a celei de a treia persoane a Dumnezeirii, care nu va veni cu o tărie modificată, ci în plinătatea puterii divine.” – The Faith I Live By, 52.

 

Acela care nu are suficientă credință în Hristos ca să creadă că El îl poate feri să nu mai păcătuiască, nu are credința care să-i asigure intrarea în împărăția lui Dumnezeu.” – Manuscript Releases, Vol. 9, 103.

 

„Existența păcatului în inima umană a fost motivul care l-a condus pe Hristos să vină pe acest pământ. El a făcut un legământ cu Dumnezeu, să lase deoparte coroana împărătească și roba regală, să-și îmbrace divinitatea cu umanitatea și, stând pe pământ ca și cap al omenirii, să dea o mărturie împotriva afirmației întunericului că omul nu poate să trăiască fără să păcătuiască.” – Signs of the Times, 10 iunie 1903.

 

„Aceia care vor trăi pe pământ atunci când va înceta mijlocirea Domnul Hristos în Sanctuarul de sus vor trebui să stea în faţa unui Dumnezeu sfânt fără mijlocitor. Hainele lor trebuie să fie fără pată, caracterele lor trebuie să fie curăţite de păcat prin sângele stropirii. Prin harul lui Dumnezeu şi prin eforturile lor stăruitoare, trebuie să fie biruitori în lupta cu cel rău.” – Tragedia veacurilor, 623

 

„Cei care-şi pun încrederea în Hristos nu vor fi robiţi nici unui obicei sau tendinţă, ereditară sau cultivată. În loc să fie prizonierii naturii inferioare, ei trebuie să fie stăpâni peste orice poftă şi pasiune. Dumnezeu nu ne-a lăsat să ne luptăm împotriva răului prin propria noastră tărie limitată. Oricare ar fi tendinţele noastre către rău, moştenite sau cultivate, le putem birui prin puterea pe care El este gata să ne-o ofere.” – Divina vindecare, 175

 

„Acum, când Marele nostru Preot face ispășire pentru noi, trebuie să căutăm să devenim desăvârșiți în Hristos. Nici măcar printr-un gând Mântuitorul nostru n-a putut fi adus să Se supună puterii ispitei. Satana găsește în inimile omenești un loc unde-și poate câștiga un punct de sprijin; o dorință păcătoasă este nutrită, prin care ispitele lui își manifestă puterea. Dar Hristos a declarat despre sine: „Vine stăpânitorul lumii acesteia. El n-are nimic cu Mine” (Ioan 14, 30). Satana n-a putut găsi nimic în Fiul lui Dumnezeu care să-i fi oferit posibilitatea biruinței. El păzise poruncile Tatălui Său și în El nu era nici un păcat pe care Satana să-l poată exploata spre folosul lui. Aceasta este starea în care trebuie să fie găsiți aceia care vor sta în timpul strâmtorării.” – Tragedia veacurilor, 623

 

„Legea lui Dumnezeu nu poate fi satisfăcută cu nimic din ceea ce nu este desăvârşit sau lipsit de ascultare deplină de toate cerinţele ei. A împlini doar jumătate din cerinţele ei şi a nu dovedi o ascultare deplină, desăvârşită, nu valorează nimic.” – Mărturii, vol. 1, 416

„Acela care ascultă din toată inima de porunca a patra va asculta de întreaga Lege. El este sfinţit prin ascultare.” – Mărturii, vol. 6, 350

Noi putem birui. Da, pe deplin, cu totul. Isus a murit pentru ca noi să putem birui firea cea rea, orice păcat, orice ispită şi să putem sta în cele din urmă alături de El.” – Mărturii, vol. 1, 144

 

 

 

 

 


Related Articles

Cheile Împărăției

O prezentare care răspunde la întrebarea: Cui îi conferă Dumnezeu autoritate în biserică?

Analiza teologiei lui Jack Sequeira

Este un fapt cunoscut că redescoperirea și promovarea soliei neprihănirii prin credință de către Robert Wieland după anii 1950, a