Solia îngerului al treilea: Ce este ea?

Expresia „solia îngerului al treilea” se referă la o solie din capitolul 14 din Apocalipsa, purtată de al treilea dintr-o serie de trei îngeri, fiecare din ei purtând o solie. Soliile acestor trei îngeri se împletesc și culminează în al treilea, care nu încetează să trâmbițeze până când nu este coaptă recolta pământului și pregătită pentru venirea Domnului pentru a o culege.

Solia celui de-al treilea înger în sine, așa cum este vestită în cuvintele lui, separată de celelalte două, este după cum urmează: ,,Şi al treilea înger le-a urmat, spunând cu voce tare: «Dacă vreun om se închină fiarei şi icoanei ei şi primeşte semnul ei pe fruntea lui sau pe mâna lui, Acela va bea din vinul furiei lui Dumnezeu, care este turnat fără amestec în paharul indignării sale; şi va fi chinuit cu foc şi cu pucioasă în prezenţa sfinţilor îngeri şi în prezenţa Mielului; Şi fumul chinului lor se ridică în sus pentru totdeauna şi întotdeauna; şi nu au odihnă ziua şi noaptea cei ce se închină fiarei şi icoanei ei şi oricine primeşte semnul numelui ei. Aici este răbdarea sfinţilor; aici sunt cei ce ţin poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.»”

Aceasta este solia celui de-al treilea înger, de parcă ar fi separată de celelalte două. Dar, de fapt, nu poate fi privită ca fiind separată și nu poate fi făcută să stea în afară ca și cum numai aceasta ar fi un singur mesaj pentru lume; pentru că primele cuvinte care se referă la ea sunt: „Şi al treilea înger le-a urmat". Astfel, prin primele cuvinte ale soliei în sine ni se face referire nu numai la una, ci la cele două solii precedente. Cuvântul grecesc tradus „urmat” nu înseamnă urmând aparte, nu numai urmând, ci „urmând cu”, după cum își urmează soldații căpitanul sau slujitorii stăpânul lor; prin urmare, „să urmeze unul într-un lucru, să se lase cineva să fie condus ”. Când se vorbește despre lucruri, cuvântul grecesc înseamnă „să urmeze ca rezultat”, „să urmeze ca o consecință a ceva care a trecut înainte”. Astfel, în ceea ce privește persoanele, al treilea înger îi urmează pe cei doi precedenți; și solia sa, ca un lucru, este o urmare sau consecință a celor două care au trecut înainte.

Despre al doilea, de asemenea, este scris: „Şi un alt înger a urmat.” După cum cel de-al treilea înger îl urmează, tot așa, al doilea înger urmându-l pe primul. Și despre primul este scris: „Şi am văzut un alt înger zburând", etc. Acesta este primul din seria celor trei. Urmează un altul, apoi al treilea înger urmează împreună cu ei. Există o succesiune în ordinea ridicării lor; dar, după ridicarea succesivă a celor trei, ei continuă împreună ca unul. Primul vestește solia sa; al doilea îl urmează și se unește cu primul; al treilea îi urmează și li se alătură; astfel încât, atunci când cei trei sunt uniți și merg împreună în puterea lor unită, ei formează o întreită solie îngerească puternică proclamând solia cu voce tare. Este nevoie de toți pentru a face completă solia celui de-al treilea înger; și solia celui de-al treilea înger nu poate fi cu adevărat dată fără vestirea celorlalte.

Ce este așadar întreita solie îngerească considerând fiecare parte a ei ?

Aici este prima:

„Şi am văzut un alt înger zburând în mijlocul cerului, având evanghelia veşnică, pentru a predica celor ce locuiesc pe pământ şi fiecărei naţiuni şi rase şi limbi şi popor, Spunând cu voce tare: Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-i glorie, pentru că a venit ora judecăţii lui; şi închinaţi-vă celui care a făcut cerul şi pământul şi marea şi izvoarele apelor.”

Aici a doua:

„Și un alt înger a urmat, spunând: «A căzut, a căzut Babilonul, acea cetate mare, pentru că a făcut toate naţiunile să bea din vinul furiei curviei sale.»”

Iar aici a treia parte:

„Şi al treilea înger le-a urmat, spunând cu voce tare: dacă vreun om se închină fiarei şi icoanei ei şi primeşte semnul ei pe fruntea lui sau pe mâna lui, acela va bea din vinul furiei lui Dumnezeu, care este turnat fără amestec în paharul indignării sale; şi va fi chinuit cu foc şi cu pucioasă în prezenţa sfinţilor îngeri şi în prezenţa Mielului; și fumul chinului lor se ridică în sus pentru totdeauna şi întotdeauna; şi nu au odihnă ziua şi noaptea cei ce se închină fiarei şi icoanei ei şi oricine primeşte semnul numelui ei.  Aici este răbdarea sfinţilor; aici sunt cei ce ţin poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.”

O privire asupra formulării fiecărei dintre aceste trei solii va descoperi acel gând din cuvântul grecesc tradus prin „urmat”, care înseamnă „urmând ca o consecință”. Primul înger poartă evanghelia veșnică pentru a o prezenta fiecărei făpturi, chemându-i pe toți să se teamă de Dumnezeu, să-i dea slavă și să I se închine, deoarece ceasul judecății a sosit. Respingerea acestei solii produce o stare de lucruri, care este descrisă ca o consecință a respingerii în cuvintele celui de al doilea înger care îi urmează. Datorită respingerii primei solii și a consecințelor care au urmat, anunțate de al doilea înger, o stare de lucruri este din nou produsă ca și consecință, fapt care cere ca al treilea înger să le urmeze proclamând cu glas tare înfricoșetoarea sa solie împotriva relelor teribile care au fost produse în urma consecinței duble a respingerii primei solii.

Faptul că vocea și lucrarea celui de-al treilea înger se îmbină cu cea a primului este clar din cuvintele sale de încheiere: „Aici este răbdarea sfinţilor; aici sunt cei ce ţin poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.", pentru că acesta este din totdeauna subiectul propovăduirii evangheliei veșnice Este substanța temerii de Dumnezeu, dându-i glorie, și închinându-ne „Celui care a făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele apelor”. Și păzirea poruncilor lui Dumnezeu și a credinței lui Isus este singurul lucru care va permite oricărui suflet să stea în ceasul judecății Lui, despre care primul înger spune că „a venit”.

Imediat după încheierea cuvintele celui de-al treilea înger se aude: „Şi am auzit o voce din cer, spunându-mi: «Scrie: Binecuvântaţi sunt morţii care mor în Domnul de acum înainte»”. Din acest moment, și imediat după aceea, sunt cuvintele: „Şi m-am uitat şi, iată, un nor alb şi pe nor şedea unul asemănător Fiului omului, având pe capul lui o coroană de aur şi în mâna sa o seceră ascuţită. Şi un alt înger a ieşit din templu, strigând cu voce tare celui aşezat pe nor: «Trimite secera ta şi seceră; fiindcă ţi-a venit timpul să seceri, pentru că secerişul pământului este copt.»”

Și Isus însuși a spus: „Secerișul este sfârșitul lumii" (Matei 13:39). Din nou: cel de-al treilea înger avertizează în mod deosebit pe toți oamenii împotriva închinării fiarei și icoanei ei, oricare ar fi acestea; și din Apocalipsa 19:11-21 aflăm că fiara și icoana ei sunt „vii” atunci când Domnul vine pe norii cerului și sunt „împreună” distruși de strălucirea venirii Sale. Aceste fapte ne arată că solia celui de-al treilea înger este puternică, întreită, este o mare strigare care merge la fiecare națiune, neam, limbă și popoare, chiar înaintea venirii Domnului; care seceră recolta pământului și care pregătește un popor pentru Domnul. Și deci, este ultima solie a lui Dumnezeu către lume. Astfel, într-un cuvânt, în formă, în aranjament, este solia celui de-al treilea înger.

Review and Herald, 2 ianuarie 1900

Citește întreaga serie.