Promisiunea noului legământ

Geelong, Victoria, Australia

Scrisoarea 167, 23 martie 1900

Frate Irwin,

Mi-am primit corespondența din America. Am avut o mare povară în minte, dar acum problema este rezolvată. Dacă Domnul cruță viața mea, voi părăsi această țară. Ar putea să mai fie patru luni înainte de a pleca. Ne-am dorit ca mai întâi să iasă Mărturii pentru biserică. În cazul în care există o nevoie imediată, am putea să ne întoarcem mai repede, dar cea mai importantă este problema sanatoriului, pentru care am veni.

Sper că ați văzut copia articolului din New York Observer, din martie 1896. Am trimis o copie fratelui Haskell, dar nu ți-am trimis și ție, cu toate că am avut în plan acest lucru. Acesta arată cum sanatoriul a fost cuprins de rușine și ce fel de lucrare a făcut doctorul Kellogg timp de ani de zile. Toate apelurile mele pentru un sanatoriu în Australia nu au fost luate în considerare. Sunt atât de bucuroasă că în fiecare an am adăugat noi teritorii cauzei Domnului, nelăsând nicio clasă de oameni, care a fost pregătită de articol, să absoarbă, fără a produce.

În fiecare loc sunt memoriale ale lui Dumnezeu, ale Sabatului Său și ale slavei Sale în crearea cerurilor și a pământului. Dumnezeu s-a odihnit în ziua a șaptea și a pus-o deoparte pentru om, pentru a o respecta în cinstea creării cerurilor și pământului în șase zile literale. El a binecuvântat și a sfințit ziua de odihnă. Când oamenii caută atât de atent să vadă care este perioada de timp exactă, noi trebuie să spunem, Dumnezeu a făcut Sabatul Său pentru tot pământul, iar când a șaptea zi vine, oriunde ne-am afla pe pământ, controlată de soare care aduce o nouă zi, este timpul, în toate țările, să se păzească Sabatul. În țările în care nu există apus și răsărit timp de luni de zile, perioada de timp va fi calculată pe baza înregistrărilor păstrate. Dar Dumnezeu are o lume destul de mare și corespunzătoare pentru ființele create pentru a o locui, fără a fi nevoie să locuiască în acele zone atât de neplăcute în foarte multe feluri.

Domnul acceptă toată ascultarea fiecărei făpturi create de El, în funcție de circumstanțele de timp cu privire la răsăritul sau apusul soarelui în lume. Ascultarea este testul. Toată această muncă cu privire la complexitatea preciziei minutelor și orelor de Sabat, este testul ascultării omului în a-L onora și glorifica pe Dumnezeu. Față de păcat sau călcarea legii Sale, Dumnezeu va aduce un foc mistuitor. Respectarea Sabatului este „un semn între Mine și voi și urmașii voștri pentru totdeauna.”

Când Hristos, Răscumpărătorul nostru, a venit în lumea noastră, misiunea Sa a fost de a-i face pe oameni părtași de natura Sa divină, prin strângerea tuturor oamenilor care vor primi, vor crede și vor practica ascultarea de Hristos. Ei vor deveni una cu Hristos, fiind astfel într-o armonie perfectă, completă cu principiile legii cerului. Cu fiecare bărbat și femeie care-L va primi pe Hristos ca Mântuitor personal, legea este înălțată. Apostolul întreabă: „anulăm atunci legea, prin credință? Nicidecum, noi întărim legea.” Promisiunea noului legământ este: „voi pune legile Mele în inimile lor și le voi scrie în mintea lor.”

Sabatul a fost făcut pentru tot pământul, și, prin urmare, este nevoie de ascultarea oamenilor, care sunt în concordanță perfectă cu lumea creată de Dumnezeu.

Fratele meu, vreau ca apelul din Buletinul Conferinței Generale să fie pus sub formă de broșură și trimis tuturor fraților noștri. Banii care curg atât de liber în mâinile lui Kellogg din darurile familiei Wessels, nu ar trebui să meargă în acea direcție. El ar fi trebuit să se trezească complet și să lucreze în câmpul larg, fără să irosească banii în misiunile făcute în Chicago. Nu Dumnezeu l-a inspirat să facă această lucrare. Misionarii noștri din Africa și-au distrus influența, pentru că în marea lor strâmtorare, au folosit mâncarea în avantajul lor, cerând un preț foarte mare.

Trimiterea misionarilor în Australia a fost un lucru ce a adus dezonoare lui Dumnezeu - și fără încurajare sau sprijin – în timp ce lucrătorii din instituțiile noastre au primit salarii mari. Cum evaluează Dumnezeu aceste lucruri. Ce fel de consemnare va fi deschisă în ultima zi? „Mi-a fost foame, și voi nu Mi-ați dat să mănânc, Mi-a fost sete și nu Mi-ați dat să beau, am fost gol și nu M-ați îmbrăcat.” Niciun dolar din banii donați de Wessel lucrării lui Kellogg, nu ar fi fost dat dacă ar fi văzut venirea judecății. El ar fi spus, este o lucrare ce trebuie făcută… (pagini lipsă)

Dar trebuie să avem o credință mai mare. Dumnezeu este marele Lucrător. Vom face acum tot ceea ce putem mai bine, dar dacă a existat vreodată un timp în care puterea lui Dumnezeu a lucrat, a fost evident că oștile Domnului au fost pe pământ. Știm că a fost așa, dar uneori lucrurile au fost mai evidențiate. Semințele au fost semănate și vor da roade pentru viața veșnică.

În ceea ce privește neglijarea arătată în privința publicării articolului fratelui Haskell, este exact cum ne-am așteptat să fie. Cei care au fost deficitari în înălțarea standardului adevărului pentru acest timp, nu doresc ca altcineva să le-o ia înainte și să înalțe standardul în dreptul căruia ei au căzut. Dar Domnul stă de partea lor și va lucra pentru slava Numelui Său.

Doar ce am citit apelul din Buletin. Răspândește-l peste tot sub formă de broșură. Este Cuvântul Domnului, și nu găsesc niciun cuvânt pe care să-l pot schimba sau modifica.

Trebuie să mă pregătesc să plec din Melbourne.

Mașinile noastre au ajuns la Sydney la ora 11 a.m. Am pus acestea în plicuri în timp ce eram în mașină.

1. Trimit fratelui Haskell o scrisoare pentru tine pe care s-o citești lui J.H. Kellogg. Puteți să hotărâți în funcție de starea lui de spirit, cum să o folosiți.

Mai târziu: Am crezut că am avut o copie pentru tine, dar nu o mai pot găsi. Este o scrisoare pentru Kellogg. Sara și cu mine suntem singure în mașină. W.C. White este în Melbourne. John Wessel și fratele Daniels vor pleca mâine. W.C. White se întoarce la Sydney mâine.

Ellen White