Vom împărți răspunsul în două părți. 1) Dacă întrebarea este adresată sub această formă – și, în general, așa ne este adresată – trebuie să remarcăm că în întrebare se găsește o recunoaștere a existenței slăbiciunilor (sau orice altceva este folosit în întrebare) în biserică. Iar aceste slăbiciuni sunt prezentate public prin acest site. Site-ul prezintă subiecte ca: natura păcatului, natura Domnului Hristos, neprihănirea prin credință, teologia ultimei generații, evenimentele corelate cu sesiunea de la Minneapolis din 1888 etc. Dacă acestea sunt slăbiciunile pe care le facem publice, întrebăm: „De ce, cei care ne întreabă sau care afirmă că prezentăm public slăbiciunile, nu fac nimic pentru a nu le mai face ei publice și pentru a rezolva existența acestor slăbiciuni? Sau modul în care se adresează întrebarea este o formă de programare lingvistică a minților oamenilor?, care, evident, nu pot fi de acord cu prezentarea publică a greșelilor din biserică – cum nu suntem de acord nici noi” 2) Slăbiciunile nu sunt publice pentru că site-ul acesta le prezintă, ci sunt publice pentru că alții le răspândesc de la amvoane, prin cărți, reviste, pagini de internet etc. Dacă unii frați din mijlocul nostru  – în general cei din poziții de responsabilitate – prezintă cu curaj, în mod public, abaterile noastre de la credință în punctele specificate mai sus, nu poate fi greșit faptul că publicăm articole care încearcă să repare faptul că ne-am făcut de rușine. Este o recunoaștere a greșelii, ceea ce de fapt este o cerință a evangheliei. Adventiștii, cât și neadventiștii, trebuie să știe adevărul despre marea mișcare adventă. Dacă ar fi un lucru care ar trebui să ne surprindă, atunci acesta este: „De ce a fost nevoie ca cei care au înființat acest site să facă acest lucru?”