Loialitatea creştină - partea I

Creştinismul este despre contemplarea unei singure persoane. El îşi are originea doar într-o persoană. El vine la oameni doar din partea unei persoane. Este oferit oamenilor numai de către o persoană. Este susţinut şi întreţinut în credincioşi numai de către o persoană.

Loialitatea creştină, prin urmare, este şi poate fi loialitate numai faţă de acea persoană. Loialitatea creştinilor niciodată nu poate fi faţă de nimeni altcineva, şi cu atât mai puţin pentru orice altceva decât pentru acea singură persoană. Şi acea persoană este Dumnezeu — Dumnezeu în Hristos, prin Duhul Sfânt.

Dumnezeu este o persoană — o persoană vie, inteligentă: o persoană care gândeşte, care iubeşte, miloasă, bună, adevărată, o persoană credincioasă, care intră în legământ cu oamenii şi care-şi păstrează legământul şi mila faţă de oameni pentru totdeauna.

Iar Hristos Isus este o persoană. În acest Hristos personal, Dumnezeu se manifestă personal lumii şi se face cunoscut personal oamenilor credincioşi. Hristos a fost o persoană înainte de a intra în lume; da, el a fost o persoană înainte de existenţa lumii. El era persoană a lui Dumnezeu înainte ca lumea să existe; şi ca persoană a lui Dumnezeu El „era Cuvântul” şi rostea cuvântul care a făcut lumea noastră şi toate lumile. Aceeaşi persoană care era în faţa lumii, care a făcut lumea şi pe om, a venit în lume şi la om. El a fost o persoană în lume şi cu omenirea. În aceeaşi persoană El a părăsit lumea şi s-a înălţat la cer, la Dumnezeul personal al cerului. În aceeaşi persoană, în calitate de persoană glorificată, el este la dreapta tronului Dumnezeului personal din ceruri. Şi în aceeaşi persoană, în aceeaşi calitate de persoană glorificată, se va reîntoarce din nou în toată gloria, pentru a-i proslăvi şi a-i lua la sine şi la Dumnezeul personal al slavei pe toţi cei care sunt ai Lui printr-o credinţă personală, în urma alegerii lor personale.

Iar Duhul Sfânt este o persoană. Acest mare adevăr nu este recunoscut şi, într-adevăr, nu este crezut decât de un număr foarte mic de creştini. Toată lumea ştie că, aproape invariabil — cu foarte puţine excepţii, creştinii vorbesc despre Duhul Sfânt ca fiind „it”[1].

Dar cuvântul „it“ nu se aplică niciodată unei persoane. Cuvântul „it“, în chiar geniul limbii noastre, se referă şi se aplică numai lucrurilor, şi niciodată persoanelor; se aplică la lucruri fără suflet, cum ar fi: o piatră, un cal, un copac; sau la concepte ori experienţe, cum ar fi: spaţiu, înălţime, lăţime, pace, bucurie, durere, impresie, influenţă. Dar Duhul Sfânt nu este nici unul dintre acestea: Duhul Sfânt nu este o influenţă, nici o impresie, nici pace, nici bucurie, nici vreun lucru. Duhul Sfânt dă pace, dă bucurie, alină întristarea, impresionează, exercită o influenţă; dar Duhul Sfânt nu este nici unul dintre aceste lucruri, nici vreun alt lucru.

Nu, pentru totdeauna, nu! Duhul Sfânt este o persoană, o persoană divină eternă. Şi trebuie să fie întotdeauna recunoscut şi să se vorbească despre El ca despre o persoană, în caz contrar nefiind de fapt recunoscut cu adevărat şi nevorbindu-se deloc despre El.

Priviţi cât de limpede şi de accentuat afirmă Scriptura acest adevăr (că Duhul Sfânt este o persoană). Pentru a ajuta cititorul să vadă acest adevăr, vom sublinia cu majuscule cuvintele care-L desemnează pe Duhul Sfânt[2].

John 14:16-17, KJV: And I will pray the Father, and he shall give you another Comforter, that HE may abide with you for ever; even the Spirit of truth; WHOM the world cannot receive, because it [the world] seeth HIM not, neither knoweth HIM: but ye know HIM; for HE dwelleth with you, and shall be in you.

Ioan 14:16-17, VDC: Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac; şi anume Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede şi nu-L cunoaşte; dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi şi va fi în voi.

John 14:26, KJV: But the Comforter, the Holy Ghost, WHOM the Father will send in my name, HE shall teach you all things, and bring all things to your remembrance, whatsoever I have said unto you.

Ioan 14:26, VDC: Dar Mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.

John 15:26, KJV: When the Comforter is come, WHOM I will send unto you from the Father, even the Spirit of Truth, which (WHO, Revised Version and others) proceedeth from the Father, HE shall testify of me.

Ioan 15:26, VDC: Când va veni Mângâietorul, pe care-L voi trimite de la Tatăl, adică Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl, El va mărturisi despre Mine.

John 6:7-15, KJV: If I go not away the Comforter will not come unto you; And when HE is come, HE will reprove the world of sin, and of righteousness, and of judgment.) ... I have yet many things to say unto you, but ye can not bear them now. Howbeit, when HE, the Spirit of Truth is come, HE will guide you into all truth; for HE shall not speak for HIMSELF; but whatsoever HE shall hear, that shall HE speak; and HE will shew you things to come. HE shall glorify me; for HE shall receive of mine, and shall show it unto you. All things that the Father hath are mine; therefore, said I, that HE shall take of mine, and shall show it unto you.

Ioan 16:7-15, VDC: Totuşi vă spun adevărul: vă este de folos să Mă duc; căci, dacă nu Mă duc Eu, Mângâietorul nu va veni la voi; dar, dacă Mă duc, vi-L voi trimite. Şi când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul, neprihănirea şi judecata. În ce priveşte păcatul: fiindcă ei nu cred în Mine; în ce priveşte neprihănirea: fiindcă Mă duc la Tatăl, şi nu Mă veţi mai vedea; în ce priveşte judecata: fiindcă stăpânitorul lumii acesteia este judecat. Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta. Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit şi vă va descoperi lucrurile viitoare. El Mă va proslăvi, pentru că va lua din ce este al Meu şi vă va descoperi. Tot ce are Tatăl este al Meu; de aceea am zis că va lua din ce este al Meu şi vă va descoperi.

Astfel, în doar câteva rânduri condensate, Domnul Isus vorbeşte de douăzeci şi patru de ori despre Duhul Sfânt ca despre o persoană; şi nu vorbeşte despre el în niciun alt termen decât cel care, în limba greacă înseamnă, literal, „acea persoană de acolo”.

Şi totuşi acest lucru nu este specific doar Noului Testament. David a spus:

2 Samuel 23:2, KJV: The Spirit of the Lord spake by me, and HIS word was in my tongue.

2 Samuel 23:2, VDC: Duhul Domnului vorbeşte prin mine, şi cuvântul Lui este pe limba mea.

Observaţi că acest verset prezintă un alt element al personalităţii: „Duhul Domnului vorbeşte”. Iar în Noul Testament sunt făcute alte declaraţii asemănătoare despre Duhul Sfânt. Vă invit să le citiţi:

Fapte 8:28, VDC: Duhul a zis lui Filip: „Du-te şi ajunge carul acesta!”

Fapte 13:2, VDC: Pe când slujeau Domnului şi posteau, Duhul Sfânt a zis: „Puneţi-Mi deoparte pe Barnaba şi pe Saul, pentru lucrarea la care i-am chemat.”

Evrei 3:7, VDC: De aceea, cum zice Duhul Sfânt…

Fapte 28:25, VDC: Bine a spus Duhul Sfânt prin prorocul Isaia către părinţii voştri…

Astfel, Scripturile afirmă cu claritate deplină faptul că Duhul Sfânt nu este nimic altceva decât o persoană divină, eternă, vie, care vorbeşte. Exact aşa cum Hristos este o persoană, exact aşa cum Dumnezeu este o persoană. Într-adevăr, Isus vorbeşte despre Duhul Sfânt că Îşi are originea în Tatăl, aşa cum vorbeşte despre El însuşi ca avându-Şi originea în Tatăl. Despre El Însuşi, Isus spunea:

Ioan 8:42, VDC: Isus le-a zis: „Dacă ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, M-aţi iubi şi pe Mine, căci Eu am ieşit şi vin de la Dumnezeu: n-am venit de la Mine însumi, ci El M-a trimis.”

Despre Duhul Sfânt, Isus spunea că „purcede de la Tatăl” (Ioan 15:26).

De aceea, oamenii care persistă în a se referi la Duhul Sfânt cu „it”, pentru a rămâne consecvenţi trebuie să se refere atât la Hristos cu „it”, cât şi la Dumnezeu tot cu „it”. Dar, pe cât de sigur se vorbeşte despre Dumnezeu cu „EL” şi despre Hristos cu „EL”, trebuie de asemenea să se vorbească şi despre Duhul Sfânt cu „EL”.

The Medical Missionary, 27 martie 1907, p. 98.

Articole înrudite: Duhul Sfânt are o personalitate,  Duhul Sfânt este o persoană

Note de subsol:

[1] Nota traducătorului: spre deosebire de limba română, în limba engleză pronumele personal la pers. a III-a, singular, are trei variante: „he” (el) sau „she” (ea) cu referire doar la persoane, iar a treia formă — „it” — se referă la obiecte, lucruri, animale, fenomene.

[2] Nota traducătorului: înainte de textul traducerii VDC (Versiunea Dumitru Cornilescu) s-a afişat traducerea engleză KJV (King James Version). Din versiunea KJV reiese că este vorba despre o Persoană. Spre deosebire de limba română, în limba engleză termenul WHOM înseamnă „pe care” cu referire la persoane. Forma WHICH se traduce tot prin „pe care”, însă cu referire la obiecte, lucruri, fenomene.