Papalitatea știa că poate să aibă succes doar dacă întoarce degetul acuzator al Profeției Biblice. Cum ar putea să facă acest lucru când dovezile sunt așa de evidente? Papalitatea a realizat că pentru a avea succes trebuie să schimbe metoda hermeneutică a istoricismului pe care o foloseau protestanții pentru a interpreta profeția. Doar răsturnând metoda hermeneutică a istoricismului putea papalitatea să schimbe direcția degetului acuzator. Așa că papalitatea a făcut un plan pentru a face lucrul acesta.
În 1.545 Biserica Romano-Catolică a organizat un consiliu bisericesc în orașul italian Trent. Scopul consiliului era să împiedice avansarea Reformațiunii Protestante. Consiliul a durat până în 1.563 (cel mai mare consiliu din istoria Bisercii Romano-Catolice). Nu au fost luate decizii majore cu privire la profeția Biblică, dar papalitatea a reafirmat cu tărie dogmele bisericii și a pronunțat anatema pe cei care învățau altceva. Consiliul de la Trent a dat tonul la ceea ce urma să vină.
Cu doar 11 ani înainte de consiliu (în 1.534) Sfântul Ignațiu de Loyola a înființat societatea lui Isus (cunoscută ca și Iezuiți). Pe lângă faptul că au asigurat papalității forțe ale poliției secrete, iezuiții au instruit o elită de teologi al căror scop deschis era să desființeze Protestantismul. De fapt, în Biserica Sfântul Petru din Roma există o statuie a lui Loyola care îi calcă în picioare pe protestanți.
Ordinul iezuit al lui Loyola a reușit să formeze doi învățați care să oprească și să distrugă Reformațiunea protestantă.
ZA:
a comentat la: Tabăra MAHANAIM
David Ionita:
a comentat la: Tabăra MAHANAIM
Robert Neacsu:
a comentat la: Despre sanctuar