Puterea Cuvântului – 1

„Căci după cum, ploaia şi zăpada se pogoară din ceruri şi nu se mai întorc înapoi, ci udă pământul şi-L fac să rodească şi să odrăs­leas­că, pentru ca să dea sămânţă semănătorului şi pâine celui ce mă­nân­că, tot aşa şi Cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se în­toarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea şi va împlini planurile Mele.” – Isaia 55:10.

Pământul poate da naştere vegetaţiei numai datorită umidităţii ca urmare a ploii sau zăpezii care cade din cer. Fără aceasta toate s-ar usca şi ar pieri. Tot aşa se întâmplă cu viaţa omului şi Cuvântul lui Dumnezeu. Fără Cuvântul lui Dumnezeu viaţa omului este la fel de lipsită de putere şi bine precum pământul fără ploaie. Dar dacă Cuvântul lui Dumnezeu este lăsat să cadă pe inimă aşa cum cade ploaia pe pământ, atunci viaţa va fi proaspătă şi frumoasă în bucuria şi pacea Domnului, dând pe faţă roadele neprihănirii prin Isus Hristos.

Fără Cuvântul lui Dumnezeu viaţa omului este la fel de lipsită de putere şi bine precum pământul fără ploaie.

Observaţi, de asemenea, că nu tu trebuie să faci ceea ce Îi place; „ci va face voia Mea” („Ci va împlini ceea ce Îmi place”, trad. eng.). Tu nu trebuie să citeşti sau să auzi Cuvântul lui Dumnezeu şi apoi să spui: trebuie să fac asta, voi face asta. Tu trebuie să-ţi deschizi inima faţă de acel cuvânt pentru ca el să împlinească voia lui Dumnezeu în tine. Nu tu trebuie s-o faci, ci el. „El”, chiar Cuvântul lui Dumne­zeu, trebuie s-o facă, iar tu trebuie să-i dai voie. „Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi.”

Acest lucru este exprimat în alt loc astfel: „Atunci când aţi primit Cuvântul lui Dumnezeu, auzit de la noi, l-aţi primit nu ca pe cuvântul oamenilor, ci, aşa cum şi este în adevăr, ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, care lucrează şi în voi care credeţi.” Aşa că, în voi, Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să lucreze. Tu nu trebuie să lucrezi ca să împlineşti Cuvântul lui Dumnezeu: Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să lucreze în tine ca să te facă să acţionezi. „Iată la ce lucrez eu, şi mă lupt după lucrarea puterii Lui, care lucrează cu tărie în Mine.”

Cuvântul lui Dumnezeu fiind viu şi plin de putere, când i se permite să lucreze în viaţă va face o lucrare minunată în acea persoană. Deoarece acest cuvânt este Cuvântul lui Dumnezeu, puterea, de care este plin, nu este decât puterea lui Dumnezeu; şi atunci când i se permite acestui cuvânt să lucreze în viaţă, lucrarea lui Dumnezeu se va manifesta în viaţa aceea — este puterea Sa lucrând cu tărie. Şi astfel, Dumnezeu este Cel care lucrează în voi, ca să vă dea atât voinţa cât şi înfăptuirea după buna Sa plăcere. „Va face voia Mea” („Va împlini ceea ce Îmi place”, trad. eng.). Daţi-i voie.

Din aceste pasaje este clar că noi trebuie să privim Cuvântul lui Dumnezeu ca fiind auto-împlinitor. Cuvântul lui Dumnezeu este auto-împlinitor. Acesta este măreţul adevăr prezentat pretutindeni în Biblie. Aceasta este deosebirea dintre Cuvântul lui Dumnezeu şi cuvântul oamenilor. Şi chiar aceasta este deosebirea subliniată în pasajul care spune: „Atunci când aţi primit Cuvântul lui Dumne­zeu, auzit de la noi, l-aţi primit nu ca pe cuvântul oamenilor, ci, aşa cum şi este în adevăr, ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, care lucrează şi în voi care credeţi.”

În cuvântul unui om nu este nici o putere care să facă ceea ce se spune prin el. Indiferent care ar fi puterea omului de a împlini ceea ce spune, nu este nici o putere în cuvântul omului în sine de a împlini ceea ce omul spune. Cuvântul omului poate exprima lucrul cel mai uşor de realizat pentru el şi tu poţi să-l crezi cu adevărat, însă acesta depinde întru totul de omul respectiv pentru a-l împlini, separat de cuvântul lui. Nu cuvântul lui îl împlineşte. El este cel care trebuie să-l facă, ca şi cum nu ar fi spus nici un cuvânt. Astfel este cuvântul omului. Nu tot aşa este Cuvântul lui Dumnezeu. Când Domnul rosteşte cuvântul, în acel moment, în acel cuvânt, există puterea vie de a împlini ceea ce cuvântul respectiv exprimă. Nu este nevoie ca Domnul să folosească cât de cât vreun alt mijloc în afară de cuvântul însuşi pentru a realiza ceea ce cuvântul spune. Biblia este plină de ilustraţii ale acestui adevăr şi ele sunt scrise pentru a ne învăţa chiar acest lucru — că noi trebuie să privim cuvântul ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, nu ca pe cuvântul omului. Şi că noi putem să-l primim astfel, aşa cum este el cu adevărat, Cuvântul lui Dumnezeu, pentru ca acesta să împlinească cu eficienţă în noi voia şi buna plăcere a lui Dumnezeu.

„Cerurile au fost făcute prin Cuvântul Domnului, şi toată oştirea lor prin suflarea gurii Lui (…) Căci El zice, şi se face.” „Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dum­ne­zeu, aşa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd.” La început nu exista nici o lume. Mai mult, nu exista deloc materialul din care sunt făcute lumile. Nu era nimic. Apoi Dumnezeu a vorbit şi toate lumile au apărut la locul lor. Aşadar, de unde au apărut lumile? Înainte de a vorbi El, nu exista nici una; după ce a vorbit, ele existau. Atunci, de unde au apărut? Ce le-a produs? Ce a produs materialul din care sunt compuse acestea? Ce a făcut ca ele să existe? Cuvântul rostit a fost cel care a făcut totul. Iar acest cuvânt a făcut totul deoarece era Cuvântul lui Dumnezeu. În acel cuvânt exista divinitatea vieţii şi a spiritului, puterea creatoare de a face tot ceea ce cuvântul exprima. Astfel este Cuvântul lui Dumnezeu.

„Şi acesta este Cuvântul care v-a fost propovăduit prin Evan­ghe­lie.” Cuvântul lui Dumnezeu din Biblie este la fel — are aceeaşi viaţă, acelaşi spirit, aceeaşi putere creatoare — exact la fel ca acel cuvânt care a făcut cerurile şi toată oştirea lor. La Creaţiune Isus Hristos a fost Cel care a rostit cuvântul; tot El este Cel care rosteşte Cuvântul din Biblie. La Creaţiune Cuvântul pe care L-a rostit a făcut lumile; în Biblie Cuvântul pe care-l rosteşte mântuieşte şi sfinţeşte sufletul. La început cuvântul pe care L-a rostit a creat cerurile şi pământul; în Biblie Cuvântul pe care El îl rosteşte creează în Isus Hristos omul care primeşte acel cuvânt. În ambele situaţii, şi întotdeauna în lucrarea lui Dumnezeu, Cuvântul este cel care o face.

Permiteţi Cuvântului lui Hristos să locuiască din belşug în voi. Primiţi-l nu ca pe cuvântul omului, ci aşa cum este cu adevărat, Cuvântul lui Dumnezeu, care lucrează cu putere în voi. Atunci, „după cum, ploaia şi zăpada se pogoară din ceruri şi nu se mai întorc înapoi, ci udă pământul şi-L fac să rodească şi să odrăslească, pentru ca să dea sămânţă semănătorului şi pâine celui ce mănâncă, tot aşa şi Cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea şi va împlini planurile Mele.” „Vouă v-a fost trimis Cuvântul acestei mântuiri.” „Şi acum, fraţilor, vă încredinţez în mâna lui Dumnezeu şi a Cuvântului harului Său, care vă poate [literal: „plin de putere”] zidi sufleteşte şi vă poate da moştenirea împreună cu toţi cei sfinţiţi.”

Citește și partea a doua.

Articol din revista Review and Herald, 20 octombrie 1896

Aplicație smartphone

Aplicație 1888 Minneapolis

Podcast

Comentarii recente

Politica pentru comentarii

  1. ZA: Trimite pe contact@zguduireaadventismului.ro adresa de Gmail pe care…

    a comentat la: Tabăra MAHANAIM

  2. David Ionita: Paul cum pot viziona prezentările de la tabăra…

    a comentat la: Tabăra MAHANAIM

  3. Robert Neacsu: Cred ca ar trebui analizata si trinitatea in…

    a comentat la: Despre sanctuar

Distribuie